“Întuneric, tristețe, realitatea se îngreunează. Nu mai văd totul limpede. Nici parfumul cafelei calde nu îmi mai place, nici să mai fac ceva. Curiozitatea mea a dispărut, interesul este inexistent. Și simt cum cad în mrejele trecutului, pe care am început să mi-l aduc aminte. Nu, nu sunt bună de nimic, nu mai pot să fac nimic, zac în pat letargică, aș dormi așa de mult să șterg în întregime tot ce doare. Un corp inert fără de viață, tânjind după un strop de afecțiune. Iar vina nu dispare...”
Așa își descrie viața o femeie în vârstă de 45 de ani, mamă și soție, trecută prin probele de foc ale realității dure și necruțătoare. Trecută printr-un trecut nefericit, muncind din greu pentru supraviețuire, învăluită într-o mare de nori întunecați. Depresia, căci de ea este vorba, nu iartă pe nimeni, de ești bogat sau sărac, tânar sau bătrân, femeie, bărbat sau copil.
Depresia se instalează lent pe parcursul mai multor săptămâni, fiind adesea asociată cu evenimentele negative din viața unei persoane (eșecuri sau conflicte din viața personală sau profesională, boli somatice, în special cele care evoluează cu dureri cronice). În România, la nivelul anului 2019 se înregistrau 45131 de noi cazuri de episod depresiv, din care 892 se înregistrau în grupa de vârstă 0-19 ani, iar incidența era de 233 la %000 de locuitori. (Sursa: CNSISP-INSP).
Factorii care contribuie la apariția unui episod depresiv sunt:
Într-un episod depresiv cele mai importante trei grupe de simptome sunt:
Cele mai dese forme ale depresiei sunt întâlnite ca:
Aaron T Beck, părintele terapiei cognitive și a celei comportamental-cognitive a elaborat un model cognitiv al depresiei, punând accent pe gândurile negative și pe distorsiunile cognitive, des întâlnite în discursurile depresive. Mai exact, în cazul persoanelor afectate de depresie, funcționează mecanisme distorsionate de procesare a informației, care au drept rezultat o viziune negativă a acelei persoane asupra propriei persoane, a viitorului și a lumii în general. Aceste conținuturi cognitive stau la baza simptomelor comportamentale afective și motivaționale ale persoanei depresive.
Sigmund Freud, părintele psihanalizei, a observat faptul că persoanele afectate de depresie orientează efectele negative provenite de la alții către sine, urându-se pe sine mult mai mult decât în raport cu defectele lor reale.
Printre strategiile ce le putem adopta în lupta cu depresia se numără automonitorizarea prin ținerea unui jurnal, evaluarea gradată a trăirilor emoționale, tehnica orarelor și programelor cât și prescrierea unor sarcini gradate.
Mai jos vă las spre citire și reflecție o străveche poveste budistă prezentată de Robinson și Strosahl (2008, p7):
“Un tânar călugăr budist a mers multă vreme în speranța de a întâlni un mare maestru zen care să-i ofere iluminarea. Odată ajuns în capela maestrului, tânarul a observat că acesta era așezat pe jos și bea ceva dintr-o cană. Maestrul i-a explicat discipolului că este vorba despre o cană foarte prețioasă, iar tânărul a fost de acord cu acest lucru. Apoi, maestrul l-a întrebat de ce crede totuși că acea cană este atât de prețioasă. Tănarul a subliniat culorile frumoase, forma cănii, calitatea porțelanului. Maestrul a fost la rândul său de acord că aceste particularități determină cana să fie atrăgătoare, dar că nu acestea reprezintă calitățile care o fac să fie prețioasă. Tânarul s-a încurcat și i-a cerut maestrului să-i spună răspunsul, care a fost: Este atât de prețioasă pentru că este deja ciobită și pentru că a supraviețuit atâtor căni de ceai.”
Învinge depresia. Nu o lăsa să îți afecteze viața. Alege să trăiești o viață liniștită și fericită. Apelează la psihologi. Doar ei te pot ajuta să treci peste aceste momente delicate din viața ta.