Rolul vitaminei D în organismul uman

Ce este vitamina D?

În cadrul acestei denumiri sunt incluse mai multe substanțe, numite calciferoli:

• cei de origine vegetală se numesc ergocalciferol (D2);
• cei de origine animală se numesc colecalciferol (D3).

S-a demonstrat că vitamina D2 este mai puțin eficientă decât D3 pentru a crește nivelul sangvin de vitamina D.

Conform definiției vitaminei, compușii care fac parte din grupul de substanțe lipofile (solubile în grăsimi) numite generic vitamina D întrunesc caracteristicile unei vitamine, deoarece sunt substanțe organice, prezente în cantități mici în alimente, esențiale pentru metabolismul uman, a căror lipsă din dietă cauzează boli.

În același timp, vitamina D este un pre-hormon, deoarece este formată într-un organ (piele), circulă prin sânge către alte țesuturi sau organe și necesită o activare (conversie) periferică pentru a-i crește activitatea. Acest lucru are loc în rinichi și alte țesuturi (de exemplu globulele albe, țesutul limfatic), unde o enzimă activează precursorul la forma activă, numită calcitriol.

Care sunt rolurile vitaminei D?

Principalul rol este de a regla metabolismul calciului și fosfaților. În acțiunea vitaminei D un factor important, esențial, este magneziul. Nivelul calciului în sânge este esențial pentru procese precum: mineralizarea osoasă, funcția musculară (inclusiv a cordului și a musculaturii organelor interne), procesul de coagulare, activitatea secretorie a glandelor, activitatea sistemului imunitar, dar și altele.

Astfel, o serie de afecțiuni sunt corelate cu deficitul vitaminei D: infecțiile virale și bacteriene, bolile alergice, bolile autoimune, ale sistemului nervos central, diabetul, obezitatea, bolile cardiovasculare asociate cu inflamația, anumite patologii oncologice.

Care este nivelul de vitamina D în sânge considerat bun?

Se dozează în sânge 25 OH vitamina D, iar limitele bune și sigure sunt între 30-60 ng/ml.

Surse de vitamina D

• La oameni, în piele, sub acțiunea razelor solare UVB, care degradează 7-dehidrocolesterolul, se formează pre-vitamina D3, care sub acțiunea căldurii se transformă în colecalciferol (D3).
• Produse animale: ficat, gălbenuș de ou, pește gras, carne roșie, lactate (naturale sau fortifiate);
• Produse vegetale: ciuperci, legume, fructe, semințe, uleiuri vegetale.

2000 UI (unități internaționale) de vitamina D se găsesc în:

• 100 gălbenușuri de ou;
• 2000 g ciuperci Shiitake proaspete; aprox 125 g ciuperci Shiitake uscate;
• aproximativ 200 g somon sălbatic;
• 2 lingurițe ulei de ficat de cod.

O expunere la soare pe tot corpul, în timpul verii (lunile mai - septembrie, între orele 10-14), poate duce la sinteza a 10 000 – 20 000 UI zilnic. Razele UVB necesare sintezei de vitamina D NU trec prin sticlă.

Factori care influențează nivelul de vitamina D în sânge:

• Greutatea corporală: persoanele cu obezitate au nevoie de cantități de 3 ori mai mari;
• Condițiile de expunere la soare: raze UVB, căldură, haine, creme de protecție solară, timp de expunere;
• Culoarea pielii: persoanele cu piele mai închisă la culoare pot avea nevoie de 5-16 ori mai mult timp la soare pentru a-și sintetiza aceeași cantitate de vitamina D comparativ cu cele care au ten deschis;
• Medicamente care interferează cu metabolismul vitaminei D;
• Nicotina accelerează degradarea vitaminei D.

Atenție! Fiind o vitamină liposolubilă, suplimentele orale de vitamina D trebuie luate în timpul meselor, deoarece absorbția la nivel intestinal este dependentă de stimularea secreției de bilă.

Ce consecințe asupra sănătății poate avea deficitul de vitamina D?

Oboseală cronică, creștere în greutate, hiperglicemie, dureri/crampe musculare, scăderea forței musculare, dureri cronice, infecții recurente, alergii, boli osoase, probleme dentare, boli autoimune, etc.

Care sunt indicațiile de testare a nivelului sangvin al 25 OH vitaminei D?

• Persoanele care locuiesc în zone montane la altitudini mari;
• Persoanele de culoare care nu au suficientă expunere la soare;
• Persoanele care, din motive religioase, își acoperă toată suprafața corpului cu haine;
• Vârstnicii;
• Persoanele cu suprafețe mari de piele care au suferit arsuri;
• Gravidele;
• Persoanele cu obezitate;
• Persoanele care au suferit operații de bypass gastric;
• Persoanele care suferă de boli intestinale/malabsorbție (boala Crohn);
• Persoanele care urmează tratament cu corticosteroizi, medicație anticonvulsivantă, antiretrovirală, împotriva osteoporozei, medicație ipocolesterolemiantă (dar NU statine);
• Persoanele cu boli renale;
• Persoanele care au hiperparatiroidism sau hipoparatiroidism;
• Bebelușii.

Aceeași doză de vitamina D administrată la persoane diferite va avea absorbție, metabolizare și efecte diferite; există o variație inter-individuală mare.

De exemplu: administrarea a 4000UI unei persoane poate rezulta în niveluri de 25ng/ml (62,5nmol/L), iar altei persoane poate genera niveluri de 60ng/ml (150nmol/L). De aceea este necesar ca pe parcursul suplimentării, mai ales dacă se folosesc doze medii-mari de vitamina D, să se evalueze la un interval de 3 luni nivelul seric al 25 OH vitaminei D, uneori și al calciuriei sau alți parametri metabolici osoși, la indicația medicului.

Patologia osului cauzată de deficitul de vitamina D:

• Rahitism la copii;
• Osteomalacie la adulți; apar dureri osoase sau pseudo-fracturi (fracturi incomplete);
• Osteoporoza la vârstnici.

Cofactorii vitaminei D3 sunt: magneziul, vitamina K2, zincul, coenzima Q10, vitamina A, borul, dar și omega 3, vitamina B2 și mișcarea. Pentru maximizarea efectelor benefice ale vitaminei D avem nevoie să apelăm și la ajutorul acestor cofactori.

Programează-te la un consult de specialitate. Doamna dr. Voicu Daniela îți va oferi tot suportul și atenția de care ai nevoie.

Dr. Voicu Daniela

Medic primar endocrinologie